Acidul folic, cunoscut și ca folat sau acid pteroilglutamic, aparține unui grup de substanțe numite pterine. Folatul se găsește în aproximativ 150 de forme, prezente în alimente în formă redusă, foarte labile (se degradează foarte ușor).
Funcțiile acidului folic
- Acidul folic este cofactor pentru enzime ce participă în metabolismul aminoacizilor, purinelor, acizilor nucleici (ADN, ARN), esențiali pentru diviziunea celulară.
Forma sa coenzimatică este acidul tetrahidrofolic, ce participă la: interconversia dintre serină și glicină, metilarea homocisteinei la metionină, având ca și cofactor B12, transformarea histidinei în acid glutamic, oxidarea fenialaninei la tirozină etc.
- Acidul folic este esențial pentru formarea eritrocitelor și a leucocitelor în măduva osoasă și pentru maturizarea lor. De asemenea, acidul folic este factor antianemic megaloblastic, favorizând absorbția fierului.
- Acidului folic i s-a atribuit și rolul de prevenire a defectelor de tub neural (malformații congenitale), precum și prevenirea cancerelor.
Aportul zilnic de acid folic:
Se recomandă un aport zilnic de 3 mg folat /kg greutate corporală, asigurându-se:
Sugari: 25-35 mg pe zi
Copii (1-14 ani): 50-150 mg pe zi
Adolescenți (15-18 ani): 150-200 mg pe zi
Adulți: 180-200 mg pe zi
Peste 65 ani: 180-200 mg pe zi
În sarcină: 400 mg pe zi
În lactație: 260-280 mg pe zi
Surse alimentare de acid folic:
Acidul folic este amplu răspândit în alimente.
Surse importante: ficat, fasole, legume frunze – spanac, sparanghel, broccoli, carne macră de vită, cartofi, pâine de grâu integrală.
Nu sunt surse adecvate: lapte, carne, ouă, fructe – excepție portocalele.
La prepararea alimentelor se pierde aproximativ 50% din folatul prezent. Bacteriile intestinale sintetizează cantități mari de folat.
Carența de folați
Carența de folați se produce mai ales în circumstanțe speciale:
- Ingestie diminuată – anorexii de diverse etiologii, vârstă avansată
- Nevoi crescute de folați – sarcină, lactație, prematuri, anemie hemolitică, leucemie
- Absorbție intestinală diminuată- boală celiacă, boala Crohn etc
- Alterări metabolice
- Excreții crescute – dialize renale, dermatite exfoliative, deficiență de vitamina B12 care provoacă o excreție urinară de folați
- Distrugeri crescute de folați – de exemplu când se consumă excesiv suplimente antioxidante
- Alcoolismul interferă cu absorbția acidului folic
Carența de acid folic este poate cea mai comună hipovitaminoză și poate duce:
– la alterarea metabolismului ADN;
– schimbarea morfologiei nucleului celular, mai ales la: eritrocite, leucocite, celule epiteliale gastrice, intestinale, ale vaginului și uterului;
– cauzează creștere defectuoasă, anemie megaloblastică, tulburări hematologice, alterări gastro-intestinale;
Nu s-au semnalat cazuri de hipervitaminoză.
