Realizată pentru prima dată în 1993, piramida Dietei Mediteraneene are la origine pattern-ul alimentar al populației din insula Creta, din restul Greciei, dar și din sudul Italiei, de la începutul anilor 1960. A fost ales acest pattern al populației din acele timpuri deoarece locuitorii din zonele respective aveau una dintre cele mai mari speranțe de viață din lume și o frecvență foarte scăzută a bolilor coronariene, a unor forme de cancer și a unor afecțiuni cronice în legătură cu dieta.
Cu toate că prezintă variații de la o regiune la alta a bazinului mediteranean, pattern-ul acestei diete are ca element central uleiul de măsline.
Caracteristicile principale ale dietei mediteraneene sunt:
1. Consumul crescut de lipide mononesaturate.
2. Consumul crescut de legume (inclusiv zarzavaturi), fructe și cereale (inclusiv pâine).
3. Consumul moderat de produse lactate și de alcool.
4. Consumul scăzut de carne roșie.
Aportul de lipide este crescut în această dietă, reprezentând 40% din aportul caloric total, ca în Grecia, sau 28%, ca în sudul Italiei. În orice caz, raporul dintre lipide mononesaturate și lipide saturate este mult mai mare față de alte diete. În Italia este crescut consumul de paste, în timp ce în Spania este crescut consumul de pește.
Consumul de lapte este scăzut în favoarea brânzei; brânza feta este consumată în special în salate.
Aportul crescut de legume, fructe proaspete și cereale, precum și consumul crescut de ulei de măsline garantează un aport crescut de betacaroten, vitamina C, tocoferoli, minerale și alte substanțe benefice ca tocoferolii.
Vinul este consumat cu moderație, în timpul meselor.
De asemenea, Dieta Mediteraneană include cantități moderate de produse de origine animală care asigură aportul de vitamina B12 și de fier.
Uleiul de măsline
Reprezintă principala sursă de lipide în locul grăsimilor de origine animală caracteristice dietelor nord-europene. Acesta conține cantități crescute de acizi grași mononesaturați și cantități reduse de acizi saturați. În ciuda aportului crescut de lipide, s-a dovedit că uleiul de măsline nu are un impact negativ asupra organismului.
În aplicarea acestor observații în dietele de astăzi trebuie să avem în vedere mai multe aspecte:
- untul era rar, iar margarina nu există;
- consumul ambelor a crescut în ultimii 30 de ani, iar uleiul de măsline a fost înlocuit cu alte uleiuri vegetale mult mai ieftine;
- urmând tradiția mediteraneană, untul ar trebui să fie consumat în cantități foarte mici, iar uleiul de măsline ar trebui să înlocuiască și nu să fie adăugat altor surse de lipide (margarina);
- produsele lactate erau consumate în cantitate moderată (brânza aromată rasă era adăugată peste paste);
- ouăle erau folosite la gătit;
- vinul era consumat în cantitate moderată – 1-2 pahare, dar în unele zone era înlocuit cu apa. Femeile nu consumau vin!
Citește mai mult, accesând: NUTRIȚIE & DIETE
